De la alegerile din 24 februarie 2019 și până în prezent un lucru s-a clarificat de-a binelea. Tot mai multă lume bună din Moldova înțelege cu limpezime cine sunt oamenii politici și cine politicaștrii, cine sunt cei cărora le pasă cu adevărat de țară și de oamenii ei, le pasă de viitorul senin al cetățenilor moldoveni la ei acasă și cine, lipsiți de orizonturi, sunt preocupați de interesele lor meschine, de libertatea și bunăstarea lor vremelnică.
Am căutat în istoria recentă a Republicii Moldova, trăită de noi toți, repere cu adevărat importante în evoluția societății noastre. Am găsit unele care, inițial, se înfățișau ca momente veritabile a renașterii noastre naționale.
Ceea ce păreau a fi repere s-au dovedit a fi doar niște amăgiri sterile, fiind făptuite în buna lor parte de oameni de o calitate îndoielnică, de niște oportuniști fără conținut, de oameni mici, fără principii și morală, fără Dumnezeu, de indivizi care, ajunși la putere, pe rând sau toți o dată, au trădat oamenii și interesul național.
Până la 24 februarie și de atunci încoace personal, împreună cu colegii mei din Platforma Demnitate și Adevăr, din Blocul ACUM, am parcurs cu transparență totală începutul unui drum. Un drum pe care trebuie să-l străbatem împreună, strâns uniți în jurul a ceea ce nemernicii nu au putut atinge, vinde sau cumpăra.
Este vorba despre dorința noastră sinceră și legitimă de a fi ceea ce ne dorim cu adevărat să fim. Oameni liberi, demni, cinstiți și corecți unii cu ceilalți. Nu au reușit și nu vor putea să ne fure demnitatea, onoarea, curajul, cinstea, identitatea și cetățenia. Moldova este a noastră, a cetatenilor, nu doar a lor, iar acest lucru se vede deja.
Din 24 februarie și până astăzi lumea civilizată a înțeles că la Chișinău lucrurile nu mai sunt așa cum, au și ei dreptate, au fost dintotdeauna. Oameni politici adevărați există în Moldova, nu sunt doar închipuiți, așa cum cei, care își ziceau "proeuropeni", care acum zac în pușcării sau sunt striviți de disprețul public, păcăleau Europa și America în anii trecuți.
Proeuropenii de astăzi au principii, valori corecte, luptă pentru ele, respectă mandatul primit de la cetățeni, sunt singurii care își doresc cu adevărat dezoligarhizarea țării și nu fac rabat de la angajamentul făcut oamenilor, de la proiectul lor electoral, astăzi un program politic coerent, ferm și asumat la detaliu: punerea pe harta Europei a Republicii Moldova. Cu capul sus, bineînțeles, în picioare, nu târâș.
Iată de ce, atunci când tentativele noastre de a motiva și alți parlamentari, de a-i determina să-și depășească propria condiție, au eșuat, iar discuțiile cu PSRM au intrat în impas, a fost evident pentru întreaga lume civilizată că abordările sunt atât de diferite încât ele nu pot suporta nici un fel de declinări secundare.
Cum poți crede un politician vulnerabil în fața mafiei de acasă, în fața unei justiții capturate, dar și a unei justiții libere, care abia întors de la Moscova cu agenda însușită, susține că anume această agendă, a lui este agenda poporului, că interesle lui sunt interesele moldovenilor (federalizarea, neutralitatea cu păstrarea armatelor străine, regimul prezidențial etc)?
Și asta, în condițiile în care nu se dorește discutarea soluțiilor reale de scoatere a Moldovei din captivitatea statului oligarhic și mafiot, punerea ei pe făgașul normalității, ci doar partajul puterii se vrea cu insistență?
Cum te poți încrede în fățărnicia celui mai lipsit de scrupule președinte pe care l-a avut vreodată Moldova când acesta, cu tot sprijinul patronilor săi externi, este incapabil să se desprindă din lațul lui Plahotniuc și de șantajul cu gențile a lui Șor ?
Cum și cine din această țară ar putea avea o minimală încredere în niște oameni care s-au născut din trădare și doar din trădare supraviețuiesc. Iar astăzi, tradarea e frumos ambalată în dorința de alegeri anticipate pe sistemul mixt de vot, colacul de salvare al lui Plahotniic și al gruparii sale criminale. Valorile lor, ale socialiștilor, nu se întâlnesc niciunde cu valorile și principiile europene, cu valorile deputaților din Blocul ACUM.
Socialiștilor nu le pasă de Moldova. Pentru ei, politica este locul unde își definesc micimea și oportunismul care le măsoară gradul de vasalitate față de un imperiu.
Și vorbesc doar despre ei deoarece numiții democrați sunt doar forme primitive de viață care aparțin de drept unui mafiot care nu vrea să renunțe la Moldova.
Nouă, celor din Blocul ACUM, de oameni ne pasă. Nu vrem puterea pentru noi, ci pentru țară. Nu vrem funcții și demnități doar de dragul acestora, nu vrem nimic din ce-și doresc socialiștii cu adevărat.
Vrem o țară normală în libertate, cu justiție liberă și corectă, vrem dreptate pentru toți și pentru fiecare în parte, vrem pace, siguranță și bună înțelegere. Vrem transparență, demnitate, locuri de muncă bine plătite, școli, drumuri, spitale, sănătate și o speranță în viitor, cu familiile reunite acasă.
Noi asta vrem, nimic altceva, nimic pentru cineva anume. Iar dacă de la dreapta Prutului până la Tamisa și chiar dincolo de Atlantic, aceste rânduri se vor citi așa cum s-au citit toate cele așternute pe hârtie în cei 9 ani de luptă pentru democrație, voi avea încredere că istoria va consemna cu litere mari că, iată, de această dată ÎN MOLDOVA SE POATE!
Post a Comment